We need a PLAN!

Nu stiu cati stiti ca Paula Beudean a fost data in judecata in Statele Unite ale Americii de o frantuzoaica aliata cu o nemtoaica! Si asta pentru ca am zis ca in tara tuturor libertatilor imi permit sa refuz sa traiesc printre mobila veche, praf si furnici, intr-o camera cu vedere la tufisuri! Moment stresant, chiar si fara sa imi fi dat vreo semnatura pe vreun contract de inchiriere! Vorba, data prin email, e lege aici, dar pana la urma s-a dovedit ca banul e si "mai" lege! Tineti minte: daca nu se face schimbul de bani intre cele doua parti ale unui contract nesemnat, intelegerea nu exista!

Bineinteles ca am avut nevoie de un avocat si inca de unul pro bono! Nu ma intelegeti gresit, nu critic aici oamenii, ci cultura! Catedra de la UD m-a ajutat extrem de mult, intr-un final, dar m-au terminat cu "planurile" lor.

Dupa ce am primit instiintarea de la "curtea de impacare" ca fosta proprietara imi cere 3280 de dolari pentru vreo 20 de ore de stat in apartament si pentru o promisiune "incalcata", am inceput sa ma agit si sa caut sprijin de unde s-o putea. Cel mai indemana era departamentul. Un profesor (avocat!) m-a indrumat spre vreo doua ONG-uri care ofera avocati pe gratis saracilor, altul a zis sa nu ma ingrijorez ca imi gaseste el avocat, daca organizatiile nu rezolva problema, altul ca nici nu am nevoie de avocat, ca doamna aceea e nebuna etc. Si uite asa s-a dus cam o saptamana si jumatate fara sa am vreun raspuns concret, iar procesul era intr-o alta saptamana si jumatate. In fine, am apelat si la serviciul de studenti straini, la vecini si nepoti ai vecinilor, toti erau gata sa sara in ajutor, doar ca nu gaseam avocatul. Organizatiile m-au refuzat ca nu intram in cutia lor: "US resident". Concluzia: situatie disperata! Nevoie: intalnire urgenta cu profesorul sef care promisese un avocat!

Ne intalnim la ora stabilita. Intram in birou asistati de o doamna extrem de amabila, dornica sa ajute si ea. Dupa ce repet povestea cu apartamentul si faza in care ma aflu cu obtinerea de informatii si ajutor din alte parti, urmeaza proful. (Apropo, americanii mi se par obsedati de "ordinea luarii de cuvant" si nici nu se discuta sa intrerupi pe cineva cand vorbeste! Asculta pana la capat, nu intrerupe, nu oferi feedback imediat. Esti uituc? Noteaza ce ai de zis!) Deci, urmeaza proful: "Paula, I think that what we need here now is.... " Paula (in gand): A LAWYER! Proful: A PLAN! :D Nu va puteti inchipui mutra "diplomata" pe care am facut-o!

Cuvantul PLAN e poate unul dintre cele mai des intalnite cuvinte de cand ma aflu aici. Tot ceea ce faci trebuie sa faci dupa un plan. Inclusiv petrecerile sunt planuite ca adevarate proiecte de cercetare: invitatii sunt astia (exista o lista clara!), vezi cine refuza, cine accepta sa vina, vezi ce trebuie sa aduca fiecare, te inscrii la ce vrei sa aduci, votezi muzica pe care vrei sa o asculti sau filmul pe care vrei sa il vezi sau barul in care vrei sa te duci, numeri paharele, imbraci costumul daca e o petrecere tematica etc. Organizare, planuire, organizare, pregatire... de aia au si date-urile. Adica, un barbat si o femeie nu pot iesi pur si simplu la un suc/cafea/bere/prajitura etc. Nu, nu: trebuie sa se stie exact scopul intalnirii (de aia ii zice date si nu meeting), locul, programul si fiecare sa isi pregateasca discursul... asa ca fiecare are un plan! You have to have a plan for everything! Am fost intrebata ce planuri am de Thanksgiving inca de la jumatatea lunii septembrie!!!! Ori eu nu stiam nici ce fac a doua zi! Iar daca promiti, promisiunea e promisiune - adica nu ne abatem de la plan!

Nu am nimic cu planurile, atunci cand chiar avem nevoie de ele. Si avem! Recunosc, eu deja mi-am cumparat un daily planner si am inceput sa il folosesc si e eficient, dar unele lucruri intrec orice masura. Era clar, nu aveam nevoie de un plan, ci de un avocat! Si pentru ca intai a trebuit sa stam sa facem planul de bataie, am facut rost de avocat abia in alte cateva zile... desi as fi putut sa il am de a doua zi! Acum nu am nevoie de un plan ca sa cumpar un cadou pentru acel avocat, dar din nou mi s-a cerut sa avem un plan si pentru asta. Si astept de doua saptamani raspunsuri si actiune!

(Morala: Adi, Tudor... cand ne intalnim data viitoare la Matei Corvin, ca de obicei, va rog sa stiti dinainte unde mergem! Ca fara un plan tot la Etno ajungem de fiecare data :)))