Taxi-ul vietii!

For the English version of this article click here.

Am iesit in ploaie vorbind inca de Benjamin Button. Eram convinsa ca o sa le placa. E un film care nu le place multora, unii au parasit sala, iar altii au rezistat pana la sfarsit cu un popcorn mare sau sarutandu-si iubitele/iubitii mai des si mai lung. Eu mi-am retrait viata, si pe cea viitoare si sunt curioasa "what comes next". Nu stiu daca tine de momentul vietii, de ochelarii pe care ii porti, de agitatia in care te invarti, de luminita pe care nu o vezi, de nesiguranta pe care o ai, de certitudinea din urechi, de adancimea ochilor sau doar de rabdare... dar filmul poate fi cel mai bun film pe care l-ai vazut vreodata, daca e sa fie asa, daca nu let it go.

Si am iesit in ploaie. Si m-am uitat ce taxi sa iau spre casa. Alb sau rosu (poate ultimul taxi rosu din Cluj si care ar fi trebuit sa imi sara in ochi, ca sa il aleg). Am ezitat si m-am urcat destul de rapid in cel alb. Am inghitit o replica despre vremea "de facut copii si numarat banii" si am tacut. Ma uitam pe geam si ma gandeam la film si la viata... Nu conta traseul, soferul stia strada.

Simt gropile din ce in ce mai tare, apa se aude tot mai puternic si imi simt picioarele vulnerabile la gandul ca s-ar putea zdrobi de scaunul din fata mea. Ma trezesc si ma uit repede la indicatorul de kilometri: 100!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Wow. Luminile de afara arata din ce in ce mai bine... pe linia de tramvai zburam. Imi trece prin minte sa ii spun soferului sa incetineasca, pentru ca nu ma simt in siguranta. Nu. Lasa-l. Nu mai e mult. Ma calmez. 80 - in fata semnului de cedeaza trecerea. N-o cedam. Noroc ca nu aveam cui. N-am zis stop, am mers mai departe. M-am gandit la ai mei, m-am gandit la mine, m-am bucurat de lumini, de gropile din asfalt, de linia de tramvai si de geamurile aburite. Am ajuns acasa si am zis un "la revedere" foarte rece, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Doar ca am strecurat cam greu cheia in poarta. Din cauza ploii.

Asa... Benjamin Button. Mai bine conduc eu viata asta, cu masina si muzica mea, in ritmul meu.