L-am revazut, ca un moft al meu

Daca n-ar fi despre iubire, poate ar fi filmul meu preferat. Si ce ma mai deranjeaza la acest film este titlul: In the mood for love. Ar fi perfect daca acest titlu nu ar intoarce perceptia asupra filmului pe dos.

Dragostea din film nu e doar un moft, doar o dispozitie. Si apoi nu e imposibila doar asa ca nu au personajele chef de sentimente, relatii, complicatii. Ba dimpotriva e complicat. E despre sentimente infranate ca cele doua caractere sa nu iasa din ceea ce sunt si sa intre in zona a ceea ce sunt sotii lor care ii insala. Vor doar sa inteleaga de ce oamenii insala si reusesc sa priceapa doar atunci cand se indragostesc unul de altul. Si se opresc. Atat vroiau si asta era granita pe care nu vroiau sa o treaca. Da, e despre morala, respect de sine, respect fata de sentimentele altora.

Isi continua viata fara sotii lor, dar si departe unul de celalalt. Sentimentele lor insa nu se schimba. Si atunci eu nu mai prea pricep, dar ma multumesc cu perfectiunea povestii, a taierii cadrelor, a montajului, a decorurilor, a rochiilor, a schimbarii de ritm si a muzicii si a dispozitiei pe care ti-o lasa. Poate la asta se refera titlul.