Self-esteem

The schools now: It is all about self-esteem in the schools now.
Build the kids' self-esteem, make them feel good about themselves.
If everybody grows up with high self-esteem, who is going to dance in our strip clubs?
What's going to happen to our porno industry?
These women don't just grown on trees.
(Lazyboy)

Acum un an si ceva cand Adi s-a intors din State si mi-a dat sa ascult piesa de la Lazyboy, m-au socat aceste versuri, mai ales ca lucrez in industria "cum sa crestem increderea copiilor in propriile forte". Am ajuns insa sa inteleg ironia poetului. Stooooop! Asta imi vine sa strig cand aud "you are amazing!", "you are so talented", "you are so great", "you are such a good girl". Nu, nu erau pentru mine, ci pentru o fetita de 5 ani care inca nu stie nici sa se incalte (nu sa isi lege sireturile, sa se incalte!!!). Hai sa fim optimisti, dar realisti! O fi asta tara tuturor posibilitatilor, dar nu toti o sa ajunga mari vedete, manechine etc. Deja imi inchipui acest copil la minunata varsta de 25 de ani: "Doamne, ce talentata eram, ce cuminte, cate stelute aurii am primit cand eram mica, si uite unde am ajuns!". Nu stiu unde va ajunge, dar eu prevad depresii create de lipsa de realism a parintilor si prea mult "self-esteem".

Si nu exagerez. Si adultii au probleme. Nu-s sanatosi daca nu se felicita si se "complimenteaza" zi de zi. Eu una deja m-am saturat. Recunosc ca ma fac sa ma simt foarte bine toate apelativele (Miss Smart, Miss President... si mai nou Miss Romania), dar deja imi fac greata. Aloooooo, chiar nu am probleme cu increderea in mine sau cel putin asa credeam, dar de cand aud in fiecare zi cel putin 5 complimente incep sa ma intreb daca nu cumva duc lipsa de asa ceva, iar oamenii astia vor sa ma ajute (poate stiu ei ceva ce nu stiu eu). Glumesc, nu ma intreb nimic, dar ma prostesc. Si cand ma prostesc le spun ca am doar 4 ani, ca vin dintr-o tara in care nu e nimic, ca trebuie sa merg pe jos pana in Ungaria, ca sa trimit un email, ca sunt egoista, ca sunt naspa si ca pot fi chiar mai naspa decat par, ca mint nonstop, ca am un sot pe care il cheama Dracula si care lucreaza pentru KGB... da, chiar in halul asta ma exaspereaza oamenii care din 10 in 10 minute trebuie sa spuna ceva frumos despre mine si despre felul meu de a fi! Si cand ma plictisesc, dau ignore si spun intr-un stil teleghidat: Thank you!

P.S. Azi am intrebat un coleg de ce imi face una intruna complimente. Si mi-a zis ca trebuie sa recunosc ca atunci cand vreau sa ma vad pe mine trebuie sa ma uit in oglinda. Si ca asa am nevoie de alti oameni sa imi spuna ce minunata sunt! Aloooo, oi avea nevoie de oglinda, dar fara ochii si ochelari MEI de pe nasul MEU nu foloseste la nimic oglinda!!! Stop joc!